Dreams World

Fight the reality, with magic ..

Dor de casă

Senomoto Hisashi Mangaka sad lonely anime girl phi stars 5 worthy

Dimineața următoare nu știam pe unde să o iau mai bine. Mă uitam după Lee, Neji, Naruto, dar aceștia nu erau nicăieri. Până când îmi pică fisa! Locul acela unde se vindea ramen, acolo trebuia să fie. Scot acea cheie aurie din buzunarul meu și mă uit la ea. Dacă această cheie nu mi-ar fi tăiat calea, eu nu aș fi fost aici niciodată.
Iar după ce m-am învârtit mai mult de o oră prin sat am dat însfârșit de Naruto. Acesta mă observase și venise în fugă spre mine.
-Hayuhi! Unde ai dispărut noaptea trecută? Voiam să vorbim cu sensei să te ia în echipa noastră.
-Oh… îmi pare rău, îi răspund eu neobservând cum ochii mei lăcrimau încet.
-Ai pățit ceva? mă întreabă acesta apropiindu-se de mine, poate mai mult decât trebuia… ca si cum aș fi avut ce și-a dorit toată viața.
-Nu, nu… Doar mă gândeam, îi răspund eu pe un ton enervant privind în jos. Nu puteam să-mi iau gândul de la casa mea, de la toate persoanele care aveau nevoie de mine și de cuvintele mele. Oare ce vor crede prietenii mei? De fapt, nici nu cred că le pasă de mine.
Naruto îmi zâmbește și mă întreabă:
-Hei, orice ar fi fost în trecutul tău, acum a trecut!
Încep să zâmbesc și eu apoi, oh Doamne zâmbetul lui era chiar molipsitor. Am început să ne plimbăm prin sat, acesta prezentându-mi toate împrejurimile. Într-un final am ajuns și la ramen unde era Sakura și Kakashi care păreau să ne aștepte. Păream foarte suspicioasă pentru faptul că nu cunoșteam tot satul, așa că am pus problema mea cu inima și în povestea mea. Ce mi se părea ciudat era că geanta mea se schimbase radical peste noapte. Nu mai aveam cărți și caiete de școală. Aveam cărți de vrăji, baghete, kunai-uri, shuriken-uri și tot felul de prostii.
-Patru porții de ramen! strigă Naruto care făcu cinste.
A fost foarte diferit, mâncarea aceea era chiar diferită față de ce am mâncat până acum, iar bețele erau atât de ciudate, abia reușeam să prind ceva cu ele. Totuși asta nu era marea problemă. Oare de ce mă aștepta Kakashi? Era ceva de rău?
-Ca să acoperim faptul că lipsește Sasuke, iar echipa este cu un membru în minus, e o idee bună să te luăm. O signură problemă este aceea că nu știi aproape nimic și ne va fi foarte greu să te obișnuim cu misiunile având în vedere că abia ai absolvit.
-Dar, Kakashi, sunt sigur că Hayu poate învăța orice! se ridică Naruto agitat țipându-i.
Nu aveam idee ce să spun sau ce să fac. Nu puteam să fac absolut nimic, eram ca un ultim nimeni. Sakura părea să observe cel mai bine ce simțeam zicându-mi:
-Hei, nimănui nu i-a fost ușor la început, cred că ar trebui să îți găsim o echipă în care să înveți treptat și să te simți bine! Sunt sigură că mai există echipe și pentru tine.
Sakura, Sakura… de ai știi tu situația mea, dar cred că nici nu ai înțelege dacă ți-aș spune că am ajuns aici din altă lume printr-o cheie ciudată și sunt mai mult rătăcită decât un ninja. Și cum știu că toți vor crede că am mințit dacă spun adevărul, Doamne credeam că e un vis; o să mor.
-Pentru a-i lua locul lui Sasuke, trebuie să știi să faci una din tehnicile sale.
Acesta începuse să îmi înșire o grămadă de lucruri pe care Sasuke le putea face, dar eu cel mai bine cunpșteam acel chidori, și era mult mai bine dacă învățam asta, deși în sinea mea știam că nu am nicio șansă.
-Vreau să învăț chidori! îi răspund eu în timp ce ochii mei intraseră intr-o umbră a iadului.
Naruto și Sakura, cât și Kakashi păreau a fi foarte îngrijorați. Nu doar pe faptul că eram palidă și vorbeam ciudat, ci mai mult pe faptul că eram fierbinte iar pupilele mele erau extrem de mici, ca și cum toată viața mea voia să plece din mine. Dintr-o dată mi-am simțit corpul greu, iar ochii mei nu mai puteau face față cu lumea. Naruto mă prinde iar Kakashi și Sakura încep să se uite la mine. Mi-au cotrobăit apoi prin geantă căutând un răspuns dar atunci când ei căutau, păreau că nu pot vedea nimic din ce aveam. Tot ce au găsit era un portmoneu ce conținea câteva monede pentru mâncare eventual, un creion și un carnețel gol.
-Nu cred că e un intrus, dar deși are bandana satului, ea nu e de aici, afirmă Kakashi luându-mi mâna. Pare a fi mai mult speriată de noi.
Da, așa e, Kakashi își dădu seama de un lucru pe care Naruto și Sakura nu voiau să îl accepte. Nu era greu de observat, îmi doream mult să merg înapoi acasă, dar nu știam calea. După mai bine de câteva ore, simt o mângâiere fină în părul meu. Mă trezesc într-un pat de spital și îl văd pe Neji în fața mea.
-Jutsul pe care l-am folosit ieri pare că te-a afectat mai grav decât credeam. Va trebui să mai lucrez.
Stau și îl privesc fără să spun nimic, lăsându-l să continue.
-Am vorbit cu Naruto și Sakura. Kakashi a acceptat să te învețe chidori. Te sfătuiesc că e extrem de greu, va trebui să muncești mult.
-E ciudat că vestea a ajuns atât de repede la tot satul, chiar și la Tsunade-senpai, spune Lee chicotind. Ai ajuns vedetă, toată lumea vrea să te ajute. Totuși mă întreb cine să îți fi blocat punctele chakra în asemenea hal…
Era incredibil, ei vorbeau de parcă aș fi fost aici de mai mult timp, și totusi eram aproape în a treia zi. M-au acceptat în familia lor și voiau să mă ajute, fără să-mi ceară ceva în schimb. Îmi caut în buzunar și observ că acea cheie era încă acolo. Se pare că nu m-au cotrobăit pe de-antregul.
-Am o întrebare. De ce stați cu ochii închiși uneori și nu spuneți nimic?
Ok, poate nu trebuia să întreb asta, acum eram privită ciudat.
-Heh, poate nu-și mai aduce aminte, spune Neji mangaindu-mă. Se numește meditat, te ajută la concentrare, încearcă!
Poate că nu aveam altceva de făcut decât să încerc, dar în momentul în care am închis ochii, fiori reci mă cuprindeau. Vedeam imagini dintr-un posibil trecut al meu, în care totul era distrus în jurul meu, plângeam atât de rău încât puteai să zici că eram pe moarte și am căzut la pământ. Când am deschis ochii totul s-a oprit, eu țipând din toți plămânii și răsuflând greu. Pulsul meu începea să crească tot mai mult si să amețesc. Exact în acel moment, Tsunade își făcuse apariția spărgând ușa și alergând spre mine punandu-mi o mână în jurul taliei și una pe frunte.
-Respiră! Îmi spune aceasta făcându-mă să mă calmez. Respiră adânc, va fi bine. Hei, sunt aici!
După ce mă mai liniștesc o apuc de mână și o privesc în ochi. Aceasta mă privește înapoi îngrijorată de situația mea, apoi îmi spune.
-Orice s-ar fi întâmplat, orice lucru din trecutul tău care ți-a făcut rău, uită-l! O să intrii în echipă alături de Naruto, Sakura și o vei lua de la început. Nu ești singură. Satul este acum familia ta. Dacă ai nevoie de ajutor, noi suntem aici. Din câte am înțeles de la Neji și Lee, situația ta se poate îmbunătății, dar depinde de tine. Uite, îți promit că o să găsesc persoana care ți-a vrut răul și o voi ucide!
Ascultând-o, inima mea se înmuiase. Nu înțelegeam de ce, probabil era puterea cuvintelor, probabil era altceva, dar toată frica mea o luase pe căi diferite. Kakashi intrase în salon și îmi spuse:
-Pregătită să înveți chidori?
Am dat aprobator din cap și am zâmbit. Mă simțeam diferit, mă simțeam în stare de orice. Iară dorul meu de casă dispărea treptat. Când eram cu ei, dorul meu… dispărea.
Va urma…

Single Post Navigation

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: